Pentru ce avem nevoie de GPS în transportul public?7 minute de citit

Recent Regia Transport Electric Chișinău (RTEC), în paralel cu Parcul Urban de Autobuze (PUA) au semnat fiecare câte un contract cu compania Dekart. Contractul prevede instalarea în fiecare unitate de transport public câte un modul GPS+GSM care va furniza în timp real datele despre poziția transportului. La fel, Dekart se obligă conform contractului să asigure deservirea tehnică a echipamentului și a softului pe o perioadă de 24 luni, dar și să realizeze o aplicație în care orice doritor ar putea vedea troleibuzele pe o hartă interactivă.

La momentul scrierii articolului, echipamentele au fost instalate în circa jumătate de troleibuze și continuă să fie instalate pe restul unităților:

 

Eu, împreună cu Rodion Gavriloi, dar și ajutorul altor activiști și experți am pornit această idee la începutul acestui an. Am scris petiții, apoi am bătut pe la ușile primăriei, am scris emailuri, ca într-un final la primărie să fie format un grup de lucru pentru întocmirea unui caiet de sarcini. A fost găsit un draft vechi ce se prăfuia pe rafturile RTEC, noi am scos din document totul ce era de prisos, am modificat mai multe specificații și împreună cu direcția de transport am făcut mai multe ajustări, pentru ca într-un final, pe la mijlocul verii RTEC și PUA să inițieze tenderul pentru serviciile de monitorizare (da, tenderul nu prevede procurarea/instalarea echipamentului, dar servicii. Asta înseamnă că, teoretic, compania câștigătoare ar putea să-și ia înapoi echipamentul peste 2 ani).

Împreună cu Rodion am făcut mult lobby la acest proiect și am explicat în mai multe instanțe rostul și beneficiul acestui sistem de monitorizare a poziției geografice a transportului public. Însă, chiar și acum când proiectul este pe ultima sută de metri, noi suntem în continuare nevoiți să lămurim multor persoane pentru ce avem nevoie de acest sistem.

Călătorii pot lua mai ușor decizii și planifica deplasările

Iată mai multe scenarii când acest sistem te-ar putea ajuta:

• Seara târziu. Vii în stație de transport. Te uiți în grafic. Peste 1 minut ar trebui să vină troleibuzul tău. El nu vine. Te gândești – oare a plecat sau întârzie? Mai stai vreo 20 de minute sau alegi altă metodă de a ajunge la destinație – altă rută sau taxi?
• Aceiași situație. Între timp vin în stație alte troleibuze care nu te duc până acasă, dar te duc până în sectorul tău, de unde ai de mers pe jos. Ce faci? Urci în troleibuz alternativ sau aștepți troleibuzul tău?
• Dimineața iarna ai ieșit în stație și aștepți troleibuzul 20 sau chiar 30 de minute. De ce nu ai așteptat troleibuzul acasă la cald și să ieși atunci când el vine?
• Vine troleibuzul arhiplin. Să te urci sau să aștepți următorul? Dar oare când va fi următorul, merită să-l aștepți? Vine peste 2 minute sau 20?
• Aștepți troleibuzul pe bulevardul Ștefan cel Mare, dar din cauza unui accident la rețeaua de contact ruta a fost redirecționată pe str. București. Cum afli că troleibuzele au fost redirecționate?

Toate aceste situații se rezolvă cu ajutorul aplicației. Vei lua decizia foarte rapid. Orarul de circulație nu oferă cele mai bune răspunsuri la întrebările de mai sus în condițiile în care deseori sunt ambuteiaje, pot avea loc accidente sau alte lucruri care ar putea perturba traficul și orarul de circulație.

Primul pas înainte de instalarea panourilor electronice în stații

Deși panourile electronice nu sunt parte a acestui proiect, ele nu pot fi instalate doar decât după dotarea tuturor unităților de transport cu module GPS și punerea în funcțiune a sistemului de monitorizare. Instalarea panourilor în stații va fi un pas logic după ce se finisează și se lansează sistemul de monitorizare a poziției transportului public. O să anticipez întrebarea „De ce n-au fost instalate în paralel cu modulele GPS, ca parte a aceluiași proiect/achiziție?” Aici sunt mai multe cauze: 1 – Dacă ele pot fi instalate separat, mai bine de mers pe această cale, pentru a avea proiecte mai mici, independente, mai ușor de gestionat; 2 – Lipsa expertizei, banilor sau alte cauze care ar putea compromite instalarea panourilor, ar fi compromis și lansarea sistemului de monitorizarea, de aceea e mai bine de mers pe pași mici, dar siguri; 3 – la momentul dat stațiile sunt concesionate unei companii publicitare, care este de mai mulți ani în insolvabilitate și nu există o claritate care ar fi pe viitor soarta acestor stații. Nu este sigur acum să ne ”legăm” cumva de aceste stații. Deci, decât un proiect mare nefinisat, mai bine mai multe mici, mai ușor de gestionat și de finisat separat. Același lucru se referă și la integrarea monitorizării locației cu taxarea electronică.

Integrarea ulterioară în Google Maps

Când vom avea sistemul funcțional și bine pus la punct, vom putea livra datele cu privire la locația troleibuzelor/autobuzelor către Google Maps. Această aplicație este disponibilă aproape oricărui utilizator de smartphone. Indiferent dacă utilizatorul este Chișinăuian sau turist de peste hotare, datele livrate către Google Maps vor ajuta utilizatorii să-și planifice (mai ușor) călătoriile prin oraș, printr-o aplicație universală cunoscută și disponibilă tuturor. Iată de exemplu cum arată în Google Maps informațiile cu privire la transportul public în alte orașe:

Transparență

Utilizatorii, dar și dispeceratul RTEC/PUA vor putea monitoriza în timp real informații ce țin de buna funcționare a transportului public. De ex:

• dacă a ieșit numărul necesar de unități de transport.
• dacă unitățile respectă orarul de circulație și dacă încep și termină activitatea la ora corespunzătoare conform orarului.
• dacă unitățile de transport nu se abat de la rută, staționează prea mult la stații sau se deplasează cu viteză excesivă, etc.

Colectarea datelor mari (Big Data)

Informația cu privire la poziția și viteza troleibuzelor este trimisă la server la fiecare 3-5 secunde. Aceste date, fiind stocate de-a lungul timpului sunt niște informații prețioase pentru programatori de aplicații care știu a lucra cu seturi mari de date. Aceste date pot fi prelucrate cu anumiți algoritmi pentru a optimiza funcționarea transportului public – modificarea orarului sau rutelor; prezicerea timpului de sosire în stație sau a duratei călătoriei (la fel cum Google Maps vă poate prezice durata călătoriei cu mașina sau pe jos din punctul A în punctul B). Cum pot fi folosite datele depinde doar de imaginația și ingeniozitatea programatorilor.

Pe lângă beneficiile enumerate mai sus (nu știu dacă va fi real de calculat impactul asupra încasărilor), trebuie de remarcat că acesta este un proiect destul de ieftin pentru capitală: toate cheltuielile pentru RTEC și PUA luate împreună sunt în jur de 600 mii de lei, iar creșterea venitului generat de acest sistem ar putea fi de câteva milioane (sau chiar zeci de milioane) anual.