Mituri despre ronduri și de ce ar trebui să susții construcția acestora6 minute de citit

În ultimii ani în Chișinău au fost amenajate mai multe sensuri giratorii. Mulți șoferi s-au arătat inițial deranjați de apariția acestora, dar ulterior au înțeles care sunt avantajele lor. Alții, până în prezent susțin că amenajarea unor sensuri giratorii noi a fost o greșeală. Mai jos am prezentat o listă de mituri despre ronduri și am încercat să explic de ce aceste afirmări sunt greșite și de ce amenajarea rondurilor ar trebui susținută și promovată.

1. Complexitatea rondurilor și lipsa semafoarelor cauzează mai multe accidente.

Oricare studiu efectuat după introducerea rondurilor în locul intersecțiilor convenționale arată că rondurile au redus considerabil numărul și gravitatea accidentelor.  Institutul de asigurări pentru siguranța autostrăzilor (www.highwaysafety.org), remarcă: ”Majoritatea accidentelor grave în intersecțiile convenționale sunt practic eliminate de ronduri… cele care totuși au loc tind să fie minore datorită vitezei reduse cu care se circulă pe sensurile giratorii”. Studiile efectuate in SUA asupra intersecțiilor care au trecut de la indicatoare de prioritate sau semafoare la ronduri relevă următoarele cifre:

  • Numărul total de accidente s-a redus cu 37%
  • Numărul accidentelor soldate cu traume s-a redus cu 75%
  • Numărul accidentelor soldate cu deces s-a redus cu 90%
  • Numărul accidentelor cu implicarea pietonilor s-a redus cu 40%

Ce face sensul giratoriu mai sigur?

  • Rondul impune reducerea vitezei tuturor participanților în trafic. Șoferul pur și simplu nu poate trece intersecția curbată fără a reduce din viteză. Mai mult ca atât, odată ajuns în apropierea intersecției orice șofer se va asigura dacă nu are obstacol înainte de continua deplasarea.
    Cum credeți în care dintre situațiile de mai jos șoferii vor fi mai prudenți și în care din ele au fost înregistrate mai multe accidente?
  • Rondurile au mult mai puține puncte de conflict, ceea ce presupune șanse mai mici ca un accident să aibă loc: 

2. Rondurile prezintă pericol pentru pietoni și bicicliști.

Sensurile giratorii proiectate și amenajate corect au în mijlocul drumului banda de separare și insulițe de siguranță pentru pietoni. Astfel fiecare carosabil are în mod normal nu mai mult de două benzi, iar pietonii, respectiv, pot traversa strada mai sigur, făcând o pauză pe banda de separare a fluxurilor, după necesitate. ”Zebrele” trebuie să fie amplasate la o distanță cel puțin egală cu lungimea unui autobuz/troleibuz, astfel încât acesta din urmă ieșind de pe sensul giratoriu să poată ceda trecerea pietonilor fără a bloca rondul.
La fel viteza redusă de circa 20-30 Km/h cu care se circulă pe rond și in apropiere de acesta, reduce șansele de tamponare a pietonilor la zero.

O trecere de pietoni corectă arată așa:

așa:

sau așa:

Dar nici într-un caz așa:

Ceea ce ține de siguranța bicicliștilor, sunt valabile aceleași argumente – viteza de circulație și amenajarea adecvată. Într-un rond corect, șansele unui biciclist de a fi accidentat sunt foarte mici, iar șansa de a fi grav accidentat sunt practic excluse.




3. Poți rămâne blocat pe banda interioară.

Această afirmație este valabilă pentru sensurile giratorii de dimensiuni mari pe care de regulă sunt 3 benzi de circulație (mai multe nu am văzut, cel putin în Moldova). Astfel de intersecții pot fi amenajate în afara orașelor, unde se circulă cu viteza mare și pot fi cazuri când șoferul de pe o bandă exterioară poate depăși pe cineva de pe o banda mai apropiată de centrul cercului. Cei din urmă însă trebuie să cedeze celor din dreapta lor, înainte de a efectua manevra de ieșire de pe cerc, ceea ce crează o situație de conflict. Pe șosele însă densitatea automobilelor e mai mică, distanța dintre ele e mai mare, rondurile sunt mai mari, respectiv manevra de ieșire de pe rond poate fi efectuată mai ușor. În oraș astfel de sensuri giratorii nu se amenajează, iar dacă există, acestea trebuiesc reamenajate în ronduri mici. În surse americane am observat că se disting noțiunile de „Traffic circle” și „Roundabout”:

Primul necesită spațiu întins și nu are efect de calmare a traficului, dar poate asigura un flux mai mare de transport. Al 2-lea însă este mai compact, are efect de calmare a traficului, este mai sigur pentru toți participanții la trafic.

Iată cum primul tip de sens giratoriu poate fi transformat în al doilea:

După acest model pot fi reamenajate și unele sensuri giratorii mari din Chișinău.

4. Rondurile moderne sunt prea mici și crează dificultăți transportului public, serviciilor de urgență și camioanelor.

Iarăși este vorba despre amenajare corectă. Rondurile, și cele mici și cele mari trebuie să aibă amenajat pe toată lungimea cercului un așa numit „șorț”. Este de regulă de culoare roșie, adeseori cu pavaj in loc de asfalt și este ridicat cu câțiva centimetri mai sus de nivelul carosabilului:



5. Rondurile au capacitate mai mică

În intersecțiile cu sens giratoriu se circulă cu viteză mică. Cu toate acestea ele pot lăsa mai multe automobile să treacă din contul faptului că nu ai de așteptat semnalul verde al semaforului sau a unui spațiu liber într-un flux continuu de automobile în cazul intersecțiilor nedirijate. În sensurile giratorii automobilele sunt mereu în mișcare. Studii efectuate in 2004, relevă că rondurile au o performanță mai bună din toate punctele de vedere. Pentru referință au fost monitorizate 11 ronduri din statul Kansas SUA și o varietate de intersecții convenționale. Studiul cuprinde o mulțime de metrici, dintre care pot fi extrase următoarele date:

  • Timpul de așteptare s-a redus cu 65%
  • Procentajul de autovehicule oprite s-a redus de 2 ori de la 58% la 29%

6. Rondurile sunt mai costisitoare și necesită mai mult spațiu.

Rondurile necesită mai mult spațiu în intersecția propriu zisă, dar economisesc mult spațiu înainte și după intersecție din contul reducerii numărului de benzi, recuperând astfel pierderile de spațiu.

Exemplu din Hamburg, NY, SUA:

În zonele rezidențiale și cele cu trafic redus, rondurile pot fi mici:

sau foarte mici:


Din perspectiva costurilor de construcție/amenajare rondurile nu sunt nimic mai scumpe decât intersecțiile obișnuite. Cu timpul, însă, vor fi economisiți bani din contul excluderii cheltuielilor pentru mentenanța semafoarelor.

Alte adevăruri pe scurt:

  • Rondurile reduc nivelul de zgomot din contul mișcării (mai) lente a vehiculelor
  • Datorită rondurilor se reduce nivelul de poluare, întrucât mai puține automobile vor opri și respectiv vor accelera la pornire decât în intersecțiile obișnuite.
  • Siguranța sporită și atractivitatea pentru pietoni poate avea efect pozitiv asupra obiectelor economice din preajmă.
  • Pe insula centrala a rondului pot fi amenajate obiecte care îmbunătățesc aspectul estetic al orașului. Fie o compoziție verde sau o sculptură.

Concluzii

Rondurile sunt din majoritatea punctelor de vedere superioare față de intersecțiile clasice. Prezintă o fluiditate sporită pentru vehicule și în același timp sunt mult mai sigure pentru toți participanții la trafic – pietoni, bicicliști și conducători auto. Din aceste motive, inițiativele de amenajare a sensurilor giratorii trebuie susținute, chiar dacă la prima vedere rondurile par uneori incomode.

Desigur, nu poți reamenaja orice intersecție în sens giratoriu și nu poți împăienjeni întreg orașul cu ele, dar acolo unde ele sunt necesare, acestea trebuie amenajate.