Soluții pentru a scăpa orașul de inundații7 minute de citit

Nu trebuie să fii mare expert ca să înțelegi că orașul Chișinău are probleme la capitolul canalizarea apelor pluviale, când vezi șiroaiele de apă curgând pe unele străzi sau când pe altele riști să-ți îneci mașina dacă te bagi.

Să vedem, de ce se întâmplă aceste lucruri, apoi vom analiza și potențialele soluții.

Guri de captare astupate cu noroi și/sau gunoi.

Procedura de curățare a gurilor de captare a apelor pluviale trebuie să fie una de rutină și efectuată regulat.

Colectoare pluviale înnămolite.

Unul din primarii precedenți, când a dispus curățarea colectoarelor, a descoperit că unele din ele erau pe 80% înnămolite. Procedura aceasta, ca și ce de mai sus, trebuie să fie una regulată. Cât de des – sunt sigur că știu persoanele competente, dar din careva motiv aceste lucrări nu se execută la timp.

Guri de captare instalate greșit.

Există în Chișinău și așa guri de captare în care apa pur și simplu nu ajunge:

Străzi pe care guri de captare nu există sau sunt puține

De exemplu aceste scurgeri pe strada Alecsandri colț cu București sunt primele pe această stradă. Mai sus nu este nici una. Apa aceasta vine tocmai de mai sus de strada Mateevici.

Iar puțin mai la vale mai sunt câteva guri de captare, dar ele la fel nu fac față fluxului de apă:

Capacitatea mică te stocare temporară a apelor pluviale în râul Bîc

Râul Bîc este unul îngust și de adâncime mică, ceea ce nu-i permite să funcționeze ca un rezervor temporar a apelor ce se scurg de pe dealurile Chișinăului.

Recent albia acestuia a fost curățată, ceea ce este bine. La ultima ploaie chiar s-a observat că strada Albișoara, deși a fost inundată, asta n-a fost atât de grav ca în anii precedenți.

Cu toate acestea, mai mulți șoferi au fost martori cum râul s-a revărsat peste maluri de-a lungul străzii Varnița pe care a inundat-o:

Care ar fi soluțiile?

Cu gurile de captare și colectoarele e clar – curățate la timp, instalate corect, în locul potrivit și într-un număr potrivit. Ce facem în rest? Există mai multe soluții:

Lărgirea albiei râului Bîc

Cum am spus mai sus – râul are o capacitate mică de stocare temporară a apelor pluviale ce se scurg de pe toate dealurile orașului. Una din metode de a rezolva revărsarea râului este lărgirea albiei acestuia. Lărgirea poate fi efectuată în 2 feluri: pe orizontală și pe verticală (adâncire).

La moment, profilul albiei râului arată aproximativ așa. Cu albastru întunecat – nivelul normal al râului, cu albastru deschis – în timpul ploilor torențiale, când râul s-ar putea revărsa peste unele străzi (Albișoara, Varnița).

Așa ar putea fi lărgită albia râului. Malurile ar putea fi coborâte la un nivel cu doar câțiva centimetri mai sus de nivelul normal al apei în râu. Pe aceste maluri ar putea fi amenajate spații verzi pietonale pentru promenade. O astfel de schimbare ar putea majora capacitatea de stocare a apei pluviale cu circa 60-80%:

O astfel de abordare a problemei o putem observa de exemplu în Seoul (aleile de pe lunca râului sunt inundabile):

Opțional: ecluze

Câteva ecluze, să zicem vreo 4-5 sau 6 la număr, ar putea să ridice ușor nivelul apei până la un nivel ce ar permite navigarea pe râu, ar permite crearea unui ecosistem ce ar permite viețuirea unor specii de pești, păsări și animale acvatice, dar și ar permite controlul fluxului de apă în râu. Iată cum vede SANTEC gestionarea cu ajutorul ecluzelor a fluxului de apă în râu:

  • nivelul apei într-o zi obișnuită:
  • Nivelul apei înainte de ploaie (ecluzele se deschid pentru a scădea nivelul râului):
  • În timpul ploilor torențiale:

Lărgirea albiei râului Bîc este un lucru necesar, da în afară de acest lucru trebuie gândite alte metode de a reține apa. Poate nu este necesar să scurgem toată apa în râu și o putem reține undeva mai sus în oraș? Ce soluții avem pentru asta?

Parcuri inundabile

O parte din apa ce vine de pe dealuri poate fi reținută ”undeva la mijloc” prin crearea unor zone verzi unde această apă s-ar opri și s-ar infiltra încet în sol:

Crearea unor astfel de zone verzi unde s-ar opri o parte din apele pluviale, ar putea reduce cu câteva zeci sau sute de tone volumul de apă scursă în Bîc:

Biocanale

Biocanalele sunt de asemenea un fel de parcuri inundabile, doar că la o scară mai mică. Dimensiunea lor poate varia de la o bandă verde ce separă fluxurile de transport pe un bulevard, până la dimensiunea unui singur loc de parcare. Biocanalele sunt niște zone verzi mici, permeabile, adâncite, înverzite cu plante sălbatice, adesea de baltă:

Aici se scurge apa de pe carosabil, de pe trotuar și acoperișurile caselor. Surplusul de apă se duce în canalizarea pluvială. Asta înseamnă că după ploile mici, în canalizare nu se duce deloc apă.

Acoperișuri verzi

Cât n-ar părea de paradoxal, dar nu e neapărat să scurgem toată apa de pe acoperișuri în canalizarea pluvială. O parte din apa de ploaie poate fi păstrată acolo sus. Construind acoperișuri verzi și exploatabile, putem reține o bună parte în solul de pe acoperiș.

Iată de exemplu acoperișul clădirii Artcor, una din puținele clădiri din Chișinău ce are acoperiș verde exploatabil. Un astfel de acoperiș poate reține toată apa din majoritatea ploilor. La suprafața acestui acoperiș de peste 150m², asta ar însemna până la 4-5 tone de apă care nu ajunge în canalizarea pluvială.

În afară  de reținerea apei, merită de menționat că acoperișurile verzi mai înseamnă și: mai mult oxigen, aer mai rece vara, reducerea cheltuielilor de energie pentru răcirea clădirii, zone de odihnă și agrement… (lista poate fi continuată).

Rezervoare de apă

Dacă nu oprim apa de ploaie pe acoperiș, o putem stoca în rezervoare lângă casă. Acest lucru se referă nu doar la casele particulare, dar poate fi aplicat și în cazul complexelor locative și a oficiilor. Apa colectată poate fi utilizată pentru irigarea grădinii, gazonului, arborilor, etc. Este de remarcat că acest lucru vă economisește din apa de la robinet, care apropo adesea nu este potrivită pentru irigare.

Mai mulți arbori, gazon și pavaj permeabil

Ar pute părea o glumă, dar frunzele copacilor rețin o parte din apa de ploaie pe ele. La fel și gazonul. Uneori (accentuez – uneori) unde avem nevoie de pavaj, putem opta pentru pavaj permeabil, adică acel pavaj care permite scurgerea apei în sol prin găurile pavelelor sau printre pavele.

Colectoare cu funcție de stocare temporară

Și chiar dacă apa nu a fost reținută pe acoperiș, pe frunzele copacilor sau pe gazon, ea poate fi reținută în drumul său până la râu. Pentru aceasta există soluții care permit reținerea apei chiar în colectoare:

Astfel de colectoare (apropo, se vând chiar și în Chișinău astfel de sisteme), pot reține până la 440 de litri de apă per metru linear.

Colectoarele pot fi configurate astfel încât apa să nu curgă direct în punctul final (în cazul Chișinăului – în Bîc), dar să colecteze apa în aceste tuburi și apoi să o scurgă încet în decurs de câteva ore după ploaie.

Care soluție dintre cele enumerate de mai sus e mai potrivită pentru Chișinău? Cu părere de rău nu pot să răspund la această întrebare, dar la sigur majoritatea dintre ele trebuie combinate. Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie efectuate studii și calcule de către specialiști în domeniu, care ar putea face calcule, simulări și estimări de costuri în baza cărora mai apoi să fie realizată o strategie de management eficient al apelor pluviale.