La 1 mai urmează să fie deschisă Arena Chișinău. Construcția acesteia a costat statul circa 45 milioane de lei și 69 de hectare de teren, deși însăși Arena, cu parcarea, terenurile de tenis și zona aqua, ocupă doar 10 hectare de teren din cele 69.
Anul trecut mai multe persoane influente, printre care și ministrul Brânzan, și-au exprimat bănuielile că de fapt miza se pune pe terenurile din jurul Arenei, nu doar pe Arena propriu-zisă. Cu mici declarații, cu mici schițe, consultări și discuții cu ”investitori” și ”mediul de afaceri”, statul ne pregătește pentru un nou șantier cu mii de apartamente într-un cartier nou la marginea Chișinăului. Întâi Candu a declarat că ar fi bine să fie găsiți investitori pe cele 59 de hectare de teren, apoi Agenția Proprietăți Publice a organizat, citez, un ”dialog constructiv cu mediul de afaceri național și internațional privind demararea construcțiilor în preajma Arenei Chișinău”. Iar mai recent, președintele declară că terenul din jurul Arenei trebuie vândut investitorilor pentru a recupera creditele pentru construcția Arenei.
https://www.youtube.com/watch?v=HTqaRaQR8j0
Mai pe scurt e clar – așteptați peste vreo 5 ani un cartier nou în spatele în fața Arenei (că Arena stă cu spatele la drum).
Ei, înainte de a spune ce probleme ar putea apărea din toată această istorie, trebuie să ne răspundem la o întrebare – trebuie în general dezvoltat terenul din preajma Arenei sau nu?
Răspunsul este – DA.
Dacă m-ați întreba de avem în genere nevoie de un cartier întreg construit de la zero la marginea Chișinăului, eu mai degrabă aș spune că nu. Orașul trebuie făcut mai compact și mai dens, pentru a facilita mersul pe jos, cu bicicleta și cu transportul public. Un cartier nou la periferie ar însemna în primul rând mii de mașini ce fac naveta zilnic. Dacă tot ar vorba despre cartiere construite de la zero, aceasta ar trebui să apară în mijlocul orașului (nu în centrul istoric) – pe albia Bâcului, prin revitalizarea zonei Tracom, a gării Visterniceni și a piețelor de pe valea Bâcului.
Dar, revenind la Arenă, odată ce ea este construită acolo unde este construită, zona din preajmă trebuie neapărat dezvoltată. O să încerc să explic de ce, comparând cu mai multe obiecte obiecte asemănătoare, dar și făcând o analiză a cartierului ce găzduiește Arena din Malmö.
Arena este un gen de obiect în care au loc evenimente ocazional, în cel mai bun caz o singură dată sau două ori în săptămână, ceea ce face foarte complicat ca acest obiect să fie autosustenabil financiar. Cu alte cuvinte, pur și simplu vânzarea de bilete nu va fi destulă pentru a menține financiar acest obiect(deja s-au făcut calcule). Așa gen de obiecte aduc profit doar pe durata unor concursuri internaționale de durată mai lungă (gen Eurovision, campionate sportive internaționale), olimpiade sportive, etc. După finalizarea acestor evenimente, obiectul stagnează. Așa s-a întâmplat cu orășelul olimpic din Rio, așa se întâmplă acum cu majoritatea stadioanelor din Rusia, după finalizarea campionatului de fotbal:
Pentru a putea aduce un venit suplimentar, Arena are nevoie de servicii conexe, cum ar fi – cafenele, restaurante, magazine, etc. Dar revenim inevitabil la aceeași problemă – și aceste servicii la rândul lor nu vor avea destulă clientelă în lipsa de evenimente. De aceea, aceste servicii au nevoie prin urmare de clienți care vor menține activitatea lor în lipsa evenimentelor și asta se obține prin 2 lucruri. Unu – crearea de locuințe, pentru a avea clienți dimineața, seara și în week-end și doi – de locuri de muncă (oficii) pentru a avea clienți în timpul zilei (în acest sens, Jane Jacobs foarte bine povestește în cartea sa despre importanța de a avea un mix bun de funcții și oameni la orice oră a zilei în orice zi a săptămânii și orice anotimp). Iar în zilele de concert, arena va funcționa ca un magnet foarte bun, pentru a atrage și mai mulți clienți care ar crea, iarăși, un stimul pentru afacerile dimprejurul ei. Doar așa cartierul va fi ”viu” și funcțional.
Anume din aceste considerente, zona dimprejurul Arenei trebuie dezvoltată. Dar trebuie dezvoltate foarte atent, cu un plan urbanistic zonal bine gândit, cu amplasarea corectă a parcurilor, a centrelor comerciale, a oficiilor și locuințelor, a școlilor, grădinițelor și altor obiecte de menire socială. Zona nu poate fi dezvoltată doar cu locuințe și un Mall undeva în colț pentru că așa ar fi profitabil. ”Așa” va fi un fiasco. Avem deja un ”Megapolis Mall” care a falimentat și s-a închis. Nu trebuie repetate aceleași greșeli.
Pe lângă planificare, încă un aspect foarte important este transportul public. La moment, în afară de prelungirea rutei de autobuz nr.5 până la Arenă, se pare că nu există alte soluții. Iar schițele pe care le-a realizat UrbanProiect pentru Agenția Proprietăți Publice sunt atât de primitive, că se crează impresia că un astfel de cartier va crea mai multe probleme orașului decât le va soluționa. Inclusiv în ceea ce ține de transport public.
Și aici aș vrea să vă povestesc despre Arena din Malmö și cum am putea evita un fiasco în Chișinău, dacă ne-am inspira de la Suedezi. Înainte de face o analiză cum e construit cartierul Hyllie, în care se află arena, trebuie să vedem de la ce s-a început istoria cartierului și a arenei.
În 2001 Minucipalitatea Malmö decide să construiască pe sub oraș un tunel prin care va trece o nouă linie de tren care va face legătură cu orășelele din sud, cu aeroportul dar și cu orașul Copenhaga, capitala Danemarcei.
Împreună cu decizia de construcție a căii ferate subterane, apare și planul de a construi o gară în cartierul Hyllie, unde se va construi un nou cartier modern, sustenabil, bazat pe tehnologii moderne și care va fi independent energetic și va folosi energie doar din surse regenerabile și reciclabile. Așa arăta cartierul 20 de ani în urmă (veți recunoaște locul de acum după turnul de apă):
În 2006 apar și proiectele de construcție a Arenei și a Mall-ului Emporia. Ambele sunt amplasate în imediata apropiere a gării. Însăși gara se află la nivelul -1, deasupra gării, la nivelul solului, este o piață publică, peste drum într-o parte este Mall-ul, într-o parte Arena, iar pe celelalte două laturi – oficii și un hotel, alt hotel este în spatele arenei. Locațiile n-au fost alese întâmplător. Suedezii în înțelegeau că un concert în Arenă înseamnă 10 – 12 mii de spectatori care trebuie să ajungă cumva aici, iar după – să plece, de aceea au făcut arena practic deasupra gării.
Intrarea în gară, cum am zis, ea să află sub piață:
Peroanele:
Emporia Mall:
și acoperișul mall-ului, pe care te poți plimba:
Arena, văzută din stradă:
Și văzută de sus (clădirea aurie din stânga jos este Mallul, iar în dreapta jos este intrarea în gară):
și încă o dată, de la stânga la dreapta, împrejurul pieței – Mall, Arena, oficii cu magazine la parter. Se vede cum pe sub piață trec liniile de cale ferată ce pleacă spre centrul orașului. În spatele Arenei și în vecinătatea oficiilor sunt 2 hoteluri.
Din același unghi, noaptea (turnul de apă se vede iluminat cu albastru):
Lângă Mall, vizavi de Arenă, sunt blocuri locative (în partea dreaptă pe poza de mai jos). În stradă putem observa infrastructură completă – arbori înalți, verdeață, bănci, trotuare accesibile… Adică aici poți locui, nu doar veni ocazional și apoi să fugi cât mai repede din acest loc. Aici te simți ca în oraș, nu ca într-o periferie.
Mallul și Arena au fost finalizate în 2008, iar gara în 2010 (probabil după proiect trebuia finalizată puțin mai devreme, pentru a fi funcțională odată cu deschiderea arenei). În perioada imediat următoare s-au început construcțiile oficiilor. În 2013 Malmö Arena a găzduit Eurovision. Deja în 2011 gara deservea 9000 de pasageri zilnic (interesant ce ambuteiaje ar fi fost aici din cauza a vreo 8000 de automobile în lipsa gării?). Astăzi, luând în considerație și cele câteva mii de locuri de muncă noi și cele câteva mii de apartamente noi apărute în cartier, gara trebuie să transporte cel puțin dublu pasageri. Printre altele, din această gară până la gara centrală îți ia fix 6 minute să ajungi. Până în Copenhaga – nu mai mult de 30 de minute (salutări celor de la Ciocana care merg o oră până în centru).
Pe lângă tren, prin cartier la fel circulă autobuze (pe biogaz, produs parțial de stația de epurare și stația de prelucrare a deșeurilor):
Primii ani zona dimprejur nu prea era foarte construită:
Dar în ultimii ani cartierul crește în părți cu mai multe blocuri locative, a apărut o școală (clădirea curbată din stânga sus, cu panouri solare pe acoperiș) și un parc în spatele acesteia.
Chiar dacă au spațiu foarte mult, se construiește compact, pentru a face mersul pe jos confortabil și sigur, iar mersul cu mașina, dimpotrivă mai puțin comod.
Școala văzută din stradă. Structurile metalice galbene din fața clădirii sunt parcări pentru biciclete.
Iar așa arată străzile de la nivelul uman:
Doar așa, după exemplul Malmö, dacă în vecinătatea Arenei Chișinău va fi construit un cartier cu infrastructură completă și transport public ce va face o legătură rapidă cu orașul, aceste va avea succes. Doar așa va fi un cartier frumos, unde arena și micile afaceri vor încasa venit, iar locuitorii vor avea parte de condiții de trai calitative. Altfel, Arena nu va face decât să sugă bani din bugetul de stat, iar autobuzul 5, cu ruta lui în formă de zig-zag ce ajunge într-o oră din centru până la arenă, va duce aer și va suge bani din bugetul local.
Ce ține de planificare – aici ar ar trebui să fie realizat un plan urbanistic de calitate cu implicarea experților internaționali. Așa proiect nu trebuie încredințat la întreprinderi gen Chișinăuproiect sau Urbanproiect, că vom obține nu altceva decât o nouă Ciocană.
Ce ține de transport public – trebuie proiectat un bulevard (sau două) pe care ar circula transport public de capacitate pe o rută cât se poate de dreaptă. Acest bulevard ar putea fi, de exemplu, continuarea străzi florilor ca în schiță. Sau similar ar putea fi continuarea străzii Dimo. Buleradul Moscovei, cu părere de rău nu prea poate fi extins.
Eu tare sper că această zonă să nu fie pur și simplu împărțită dezvoltatorilor mafiei imobiliare de dragul unor venituri ușoare, astfel încât lumea să aibă de suferit. Inclusiv noi toți, din banii cărora va fi subvenționată activitatea arenei.
Ca bonus la temă vă pot lăsa acest video interesant:
Жилье у стадиона: как избежать конфликтов во время матчей: