Când am văzut primele imagini cu lucrările ce execută în parcul Valea Trandafirilor am decis să nu comentez până nu se finalizează lucrările sau până nu ajung măcar cât de cât aproape de final când va fi clar ce și cum. Dar în acest week-end am fost într-o plimbare pe acolo și nu m-am abținut să nu fac niște poze. Pentru că unele greșeli banale care s-au comis deja îmi spun că cei care amenajează parcul vor mai călca pe multe greble până la finisarea lucrărilor.
La prima vedere asfaltul proaspăt așternut bucură ochii și picioarele. Desigur, arată mult mai frumos și este mult mai confortabil să mergi acum, mai ales dacă ai de împins un cărucior sau când copilul tău este cu bicicleta ori trotineta.
Dar detaliile? Dar materialele? Unde sunt acele lucruri și aspecte care ne-ar da indicii despre calitatea lucrărilor?
Parcul nu este doar copaci și cărărușe de asfalt. Parcul este ceva mai mult. Ce este un parc, decideți fiecare pentru voi. Pe mine personal mă deranjează modul în care re repară acest parc.
1. Asfaltul
Să începem cu faptul că asfaltul este un material cu totul nepotrivit pentru parc. A fost ales cel mai ieftin posibil material. Asfaltul este un material bun pentru drumuri, nu pentru parcuri.
2. Bordurile
Nu vor ai noștri să învețe un simplu lucru – trotuarele și aleile se fac mai sus de nivelul solului, iar bordurile se instalează sub nivelul pavajului. În caz contrar solul se va împrăștia pe alei și va rămâne acolo pe sub borduri.
Memorizați aceste imagini.
Trotuarele se fac așa:
Iar așa nu se fac:
3. Băncile
Acestea sunt instalate direct în pământ, fără oarecare pavaj împrejurul lor. Toamna și Iarna oamenii vor sta cu plăcere pe ele cu cizmele în noroi.
4. Drenajul
Drenaj? Care drenaj? Aleea este într-o pantă bunicică și pe toată lungimea ei a fost pur și simplu asfaltată. Nici-o scurgere pluvială, nici-o grilă, nimic! Vreau să văd ce râuri vor curge pe aici pe timp de ploaie!
Iar pe aici va curge toată mizeria de pe șantierul din locul fostului restaurant Doina.
Printre altele, acolo vor să construiască o ditamai de clădire de vreo 12 etaje. Cu hotel, cu piscină, restaurant, supermarket, sală de sport și tot ce vrei. Și cu o parcare subterană în vreo 3 etaje. Un grup de activiști s-au mobilizat și luptă împotriva construcțiilor în parc. Dacă vrei să te alături mișcării, intră în grupul pe Facebook.
5. Felinarele
Felinarele nu sunt urâte. Chiar arată binișor și nici n-aș fi observat vreo problemă în ele dacă nu m-aș fi reținut în parc până mai târziu. Deranjează puțin faptul că acestea nu iluminează însăși aleile pe care merg oamenii, dar iluminează zona verde dintre cele coridoare:
Mai în scurt, lucrările în parc abia au început, dar eu deja sunt dezamăgit. Îmi rămâne doar să îmi închipui pe câte greble mai are de călcat executorul lucrărilor. Dar nu trebuie să învinuim executorul, că doar greblele i-au fost puse de proiectant, nu?
Poate trebuiau trimiși într-o deplasare la OrheiLand să învețe cum se amenajează un parc?
