Luni am petrecut o zi întreagă în Dresda, Germania. Dar să povestesc despre toate într-un singur articol, ar fi prea mult. Azi o să vă povestesc despre terenurile de joacă pentru copii.
Sunt mai multe lucruri prin ce se deosebesc terenurile de joacă din Dresda cu cele care ne obișnuim să le vedem prin curțile și parcurile noastre.
În primul rând, în curți terenurile de joacă cel mai des sunt foarte simple și mici. Intenționat nu se fac terenuri de joacă mari, pentru a nu atrage grupuri mari de copii, care ar face multă gălăgie sub ferestrele locatarilor. Terenurile de joacă mari și diversificate se amenajează în parcuri, care de regulă sunt la o distanță accesibilă de ajuns pe jos.
Așa arată unele terenuri de joacă în curțile blocurilor vechi:
De regulă terenul se limitează la o cutie cu nisip și un tobogan. La fel și în curțile blocurilor noi:
Nu cred că vei găsi în două curți diferite, terenuri de joacă identice…
Dragonul e genial!
Mai rar, poți observa ceva și pentru cei mai mari:
Într-o curte am găsit și un panou informativ cu regulile de utilizare a terenului și informația precum că terenul aparține blocurilor 14-24 de pe strada Reitbahnstrasse:
Chiar peste drum de aceste blocuri este un parc nu prea mare, unde este amenajat un teren de joacă impunător. Ca dimensiuni parcul este comparabil cu Scuarul Europei sau jumătate din Parcul Afgan, iar terenul de joacă împreună cu cutia de nisip ocupă mai bine de jumătate din suprafața parcului.
Aproape toată suprafața din poză este cutie cu nisip (cum suntem obișnuiți să-i spunem noi greșit – ”nisipieră”):
Parcul este îngrădit pe tot perimetrul, pentru că se află foarte aproape de drum, iar aici se presupune că se joace des cei mai mici copii. Chiar sub gard sunt sădiți arbuști pentru a face gardul mai verde și a reduce din aspectul steril și artificial.
La toate intrările/ieșirile sunt instalate astfel de bariere. Se face special pentru ca micuții să nu poate ieși cu trotineta sau bicicleta cu viteză direct în drum.
Într-un colț de parc poți găsi așa un traseu pentru biciclete.
Deoarece copii iubesc adrenalina (ca și cei mari, până la urmă), traseul are mai multe denivelări:
Să ne întoarcem la terenul de joacă. O să mă repet când o să spun cât este de mare. Este o construcție masivă din grinzi de lemn în 2 nivele deasupra solului. Lemnul doar este prelucrat cu soluții speciale pentru o durabilitate mai bună, iar metalul la fel este în culorile lui esențiale. Nici-un detaliu nu este viu colorat cum se obișnuiește la noi.
Pe jos este așternut un strat gros de pietriș foarte mărunt, aproape ca nisipul. Dacă calci mai tare, piciorul se scufundă puțin. Am încercat să văd cât e de gros stratul, dar n-am ajuns la fund.
Vizavi de teren sunt 2 salcâmi bătrâni, unde părinții se pot așeza cât timp copii se joacă
Terenul are 2 tobogane mari, dintre care 2 sunt de la primul nivel, iar altul este de la al doilea.
Deși sunt foarte înalte, chiar și un copil mic poate coborî în siguranță pe ele, deoarece rampa pentru oprire este foarte lungă, iar în părți este așternut covor moale din cauciuc. Chiar față de noi se dădea la tobogan un copil de vreo 3 ani. Iar dacă micuțul vostru nu se simte singur, puteți să vă dați împreună cu el, pentru că veți încăpea.
Așa o instalație. N-am văzut așa ceva la noi și nu știu cum se folosește. Probabil te poți urca pe ele, te poți legăna, te poți culca sau te poți cățăra până la nivelul de sus dacă îți ajung puteri și ai curaj… până la urmă terenul de joacă nu trebuie să impună niște reguli stricte și un scenariu concret de joacă. Copii trebuie să-și creeze propriile scenarii de joacă pe teren.
Leagăne. Pe fundal se vede un perete alb. Se vede că deja cineva a pictat ceva pe el. Pentru ca tineretul să nu picteze pereții clădirilor cu graffiti, uneori orașul le amenajează tineretului pereți albi, pentru ca tinerii artiști să aibă unde să-și manifeste talentele.
Leagăne pentru mamele cu pici mici. Lera îl testează:
Trambulină. Da, gratuită. Am sărit și eu prima dată în viață pe trambulină. Foarte distractiv.
Arată destul de solid și durabil:
O cățărătoare la nivelul de mai sus.
La nivelul de sus, copii se pot fugări într-o parte sau alta.
Ați ieși mai des cu copiii din casă, dacă în apropierea blocului ar fi așa un teren de joacă?
